BIBLIOTECA ON-LINE. De la autor la cititor

Ianuarie 17, 2008

Maria-Eugenia Olaru : “Arta, Arta, Arta…Concepţie creştină asupra creaţiei de artă “

Filed under: autori si carti — ARP @ 3:46 am

Creat de Dumnezeu din suflare dumnezeiască, Omul, este creat de Frumuseţe, din sânul Frumuseţii venind. Deci, Omul este în sinea Lui una cu Frumuseţea. Năzuinţa permanentă a fiecăruia dintre noi către Frumos, sau către exprimarea lui, către ceea ce suntem, şi am fost creaţi să fim, dar ne-am despărţit de Frumuseţe prin învoirea la păcat, este motivaţia spirituală a Artei. De aceea uneori Arta este veselă amintindu-şi desăvârşirea din care vine, şi cu care una este, alteori tristă, năzuind spre puritatea pierdută prin păcat. Ceea ce nu urmează această năzuinţă către Frumuseţea desăvârşită nu este Artă ci Anti-Artă, iar aceasta este de cele mai multe ori de domeniul patologicului. Dar nu întotdeauna! Conform creaţiei, viaţa trăieşte prin suflare, respiraţie-inspiraţie, tot ceea ce se cunoaşte şi se înnoieşte apare cu latura pură, dar şi cu opozitul său urmând unor fluxurilor spirituale adecvate timpului, prin trecutul şi prezentul lor spiritual şi material, istoria. Aşa cum aerul este expirat după ce a fost ales oxigenul, o parte din creaţiile artistice care nu devin una cu Frumuseţea, sau care nu folosesc Frumuseţii în scopurile sale, vor fi şi ele date uitării. Vor dispărea prin uitare. Da vine, deseori, însoţit de Nu. Nu se poate spune că Da foloseşte mai mult ca Nu, totul este ca ele să fie folosite conform principiilor morale care conţin în sine şi principiile estetice.

Trebuie remarcat că în perioadele istorice de regres ale civilizaţie, datorate abdicării de la Lege, moralitatea creatoare de adevărate valori spirituale, este înlocuită de falsele valori prin false concepte. Acestea nu reprezintă nici Legea, nici Adevărul (calea spre Lege) nici aspiraţiile societăţilor umane, dar le înlocuiesc pentru a nu se remarca golul imens pe care îl lasă în sânurile civilizaţiei lipsa de Lege, lipsa de moralitate, lipsa de adevăr, cu alte cuvinte necredinţa, lipsa de Dumnezeu.

Aceste perioade sunt în marea lor majoritate perioadele încordate şi dezastroase pentru evoluţia fiinţei umane, pentru evoluţia civilizaţiei şi sunt reprezentat de o Artă pe măsura falselor valori propagate de cele mai multe ori de clase fals conducătoare, erijate în elite prin mijloace de teroare, de forţă, crimă, minciună.

Apare în acest fel, printr-o cale falsă de exprimare, non-Arta, care nu reprezintă aspiraţiile Frumosului, una în sine cu Legea (Dreptatea), nu reprezintă o cale de exprimare a sentimentelor omeneşti ci dimpotrivă constituie o construcţie elaborată a minţii trufaşe care se crede mai presus de Frumuseţe, de Creaţie, de Lege. Deseori acest gen de artă însoţeşte dictatura, şi falsele organizări sociale, impunându-se prin forţă, cu falsele valori, prin politică dictatorială sau mijloace negative de orice natură. Ea are nevoie de o armată care să o impună, să o susţină şi să o însoţească pentru a nu se vătăma de Adevăr, de Frumuseţe, de Dreptate.>>>>>

Anunțuri
TrackBack URI

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: