BIBLIOTECA ON-LINE. De la autor la cititor

Ianuarie 28, 2011

NR. 1/2011

Filed under: Fără categorie — ARP @ 1:06 pm

IRINEU EPISCOP DE ECATERINBURG ŞI IRBIŢK – „Mamă, ai grijă!“


Fără nici o îndoială, tineretul de astăzi trece printr-o serioasă criză. Iar pentru

acesta nu este el însuşi responsabil. Cea mai mare parte de vină ne aparţine nouă, celor mari – părinţi, învăţători, clerici, îndrumători duhovniceşti. Ne-am pierdut noi înşine orientarea duhovnicească şi, cum era de aşteptat, am pierdut şi adevărata, «după Dumnezeu», educaţie a copiilor noştri.

Rolul părinţilor şi al căminului familial este determinant pentru vârsta copilăriei şi a adolescenţei. El trebuie să fie prin excelenţă un rol educaţional.

_____________

„PATERICUL LAVREI PEŞTERILOR DE LA KIEV“

Lavra Peşterilor de la Kiev a fost asemenea unei viţe purtătoare de viaţă, ce a hrănit pentru aproape o mie de ani Ortodoxia Nordului cu «ciorchinii vieţii». A fost

arena unor lupte mai presus de fire. Punctul de plecare al unor măreţe ascensiuni duhovniceşti. Pepinieră de bărbaţi sfinţi. Bărbaţi, care cu rugăciunile lor de foc, cu luptele lor ascetice, cu puterea lor taumaturgică şi cu sfinţenia lor au întărit şi consolidat pentru totdeauna mesajul Evangheliei în Rusia.

_______________

MORLOVA NICUŞOR – „Sfântul Nectarie Taumaturgul“


Sfântul Nectarie Taumaturgul este unul dintre cei mai iubiţi şi mai căutaţi sfinţi, de către credincioşii din Grecia de astăzi. Pe lângă faptul că este un sfânt contemporan, un sfânt al secolului nostru, el atrage mai ales prin mulţimea minunilor săvârşite, atât în timpul vieţuirii sale, cât şi după adormirea sa întru Domnul. Foarte mulţi credincioşi, care au venit de-a lungul vremii, să se închine la Sfintele sale Moaşte, aflate la Mânăstirea Sfânta Treime din insula Eghina, au plecat vindecaţi sufleteşte şi trupeşte. Vestea acestor fapte minunate a depăşit de mult graniţele pământului elen. Astăzi, mii de credincioşi din ţările ortodoxe şi chiar din Occident, vin cu evlavie să găsească aici un liman izbăvitor.

_________________

DIMITRIE GRAMA – „Versuri“


Scriu ce-mi trece prin cap, cînd îmi trece şi bineînţeles că-mi dau seama că în ceea ce scriu sînt mai multe afinităţi literare cu Borges sau Jimenez ori Aleixandre şi mai puţin cu Goga, care de altfel a fost bun prieten al familiei din partea mamei mele.

„De un timp încoace, am scris doar frînturi rupte direct din suflet. Fără ajutor, fără dicţionar, fără înflorituri. Şi mai ales fără să-mi pese de ce s-a mai scris, de ce gîndesc criticii sau chiar ce gîndesc ori simt cititorii, dacă or exista. Doar aşa am putut fi liber, doar aşa îmi lasă pana urme pe care pot să mă odihnesc.

_______________

IOAN MICLĂU – „Frunze de toamnă aurie“


Eu nu am scris niciodată cu gândul la viitoarele glorii, – şi nici nu am să scriu -, ci cu gândul la prezentul în care îmi trăiesc zilele vieţii. Cu gândul la istoria şi credinţa acestui Neam frumos, căruia îi aparţin, cel al Românilor!

Sunt om ca fiecare, dar când vorbim de Arte, intrăm într-un domeniu, aş zice sacru, domeniul Divinităţii Creatoare, care ne şi vorbeşte în aşa fel, încât, uneori scriem ce Duhul ne dictează. Duhul celui ce ne-a creat, Dumnezeu! Iar dacă uneori mă îngrozesc singur la terminarea unei poeme, ba chiar aş vrea să şterg ceea ce am scris, nu e altceva decât adevărul ce-l spusei mai sus! Deci, a anula inspiraţia primă, cea ce are izvorul într-un crez, într-o iubire, duce la alterarea esenţei divine! A operei! Această nouă cărticică, Frunze de toamnă aurie, este una din aceste cărţi, cu scrieri adunate atât pentru interesul copiilor cât şi al oamenilor mari, al părinţilor!

Anunțuri
TrackBack URI

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: